Fraza clasica

Mi-am amintit astazi ce inseamna mersul cu ratb-ul … eram in drum spre sediul politiei ilfov pentru a vedea cum imi pot recupera permisul suspendat (nu intrebati de ce ) si am fost nevoit sa recurg la un tramvai, in care nu m-am mai urcat de jumatate de an. Cred ca vara e si mai rau … mirosuri de tot felul, tigani cu manele pe telefon, ingramadeala la coborare … dezastru. Cumva insa imaginea asta nu se conformeaza cu cea de mai jos. De ce ? Pentru ca fotografia nu e facuta la noi, desigur, e din Budapesta, la o aruncatura de bat si totusi la o distanta maaare de noi la nivel social si nu numai. N-are rost sa dau explicatii de ce e asa, eu zic (,) ca e destul de clar doar din atmosfera imprimata de fotografie.

Imi vreau carnetul inapoi …

Trei examene date

Trei examene luate

Trei ore pana la pauza de masa

Trei cani de ceai

Trei zile pana la full time

Trei emailuri noi

Trei spamuri noi

Trei comentarii noi pe blog

Trei note de o steluta

Trei cadre pe secunda

Trei minute pierdute cu acest post

Trei neuroni folositi

Trei, nu doi, nu unul, nu cinci … Trei

Asta e dedicata in special celor care stiu ce inseamna sa astepte dupa rezultatele unui examen nestiind daca o sa-l ia sau nu … Voua va urez multa bafta si sa primiti cel putin 5-ul pe care vi-l doriti cu totii

As vrea sa folosesc aceasta oportunitate, nu pentru a scrie cateva cuvinte legate de imagine, ci pur si simplu pentru a o dedica persoanei cu ip-ul 89.136.68.61 care de ceva vreme incoace si-a facut un obicei in a intra pe site si a nota toate imaginile cu desigur ceea ce e o nota complet personala (si gusturile nu se discuta) de o steluta. Tie iti dedic urmatoarea imagine cu scopul de a-ti mai indupleca nitel inimioara si cu speranta in suflet ca poate la urmatoarea vizita o sa vad mai multe stelute. Altfel ma gandesc ca as putea sa fac si o notare separata, o singura stea, ar merge totul mult mai rapid …

ps. dedicatie si pentru 10.3.23.3, a fost baiat de treaba si a luat modelul celui de mai sus

ps2. deja ma gandesc ca ar putea fi un spam bot … altfel nu-mi imaginez cum cineva atat de retardat ar putea petrece minute in sir pe blog doar notand posturi cu cea mai mica nota ….

Da, doar una

Pentru cei care se plang de lipsa de culoare de pe blog …

N-o sa va bucurati prea mult pentru ca seria a doua e alb/negru, va spun de-acum

Credit Alexandrei pentru imprumutul aparatului la momentul respectiv

Duminica, a 3-a zi a festivalului Artmania … avea sa urmeze un concert unplugged, semnat Anathema ( 3 dintre membrii ), undeva in cetatea Cisnadioarei langa Sibiu. Nu aveam bilete insa am mers totusi cu gandul ca poate avem noroc si … . Am ajuns cu 2 ore inainte de ora inceperii, concertul avea sa se desfasoare in biserica din interiorul cetatii ( care era de fapt doar o ramasita de ziduri de 1 m ), si am avut “privilegiul” sa-i prindem in repetitii. Concert Anathema intr-o fosta biserica … ce poate fi mai frumos. Nu neaparat pentru concertul in sine, ci pentru sentimentul pe care il imprima. Am iesit putin pentru ca urmau pregatirile finale si ne-am asezat in afara bisericii pe iarba. La fel au facut si cei 3 artisti. Stateau si se relaxau, cantau la chitara, se vedea pe fata lor ca le place. Rareori cred ca mai aveau ocazia sa stea intr-o liniste ca asta. Se vedea si pe ochii fiecaruia din fanii din jurul lor ca e un moment special … si noi ne simteam la fel, un moment de tinut minte toata viata. Am tras vreo 3 cadre, asa de moment, fara incercari de artistic, si apoi am lasat aparatul deoparte. Povesteau cum ca e un loc minunat si sunt incantati ca au venit aici. Si aveau dreptate … e un loc cu adevarat mirific, extrem de potrivit pentru un astfel de eveniment. Nu aveam bilete, ceea ce insemna ca nu puteam intra la concertul propriu-zis, insa sincer nu mi-a parut rau. Am petrecut cateva clipe frumoase cu niste artisti pe care incep sa-i apreciez tot mai mult.

Cam asa te simti dupa ce revii in capitala dupa un weekend extrem de relaxant undeva in provincie … naspa …

Deci sa va explic cum sta treaba cu mesajul. El e ca un om betiv intr-o dumineata de duminica, pleaca de la bar pe 3 carari. Punctul final, casa dansului, sotia daca vreti, e reprezentat simbolic de tine, tu, cel care citesti acum randurile astea. Ei bine, vezi tu, betivul nu ajunge tot timpul acasa … fie ca e vorba ca pur si simplu nu o nimereste, fie ca ii e frica de sotie. Se intampla sa o ia pe carari pierdute si nu-l mai vezi. Alta data, in cazuri fericite, ajunge si acasa … poate chiar cu o floare pentru draga lui care sa-i ierte pacatele. Asta desigur e cazul preferat, la care vrem sa ajungem toti, dar nu se supara nimeni daca se mai intampla din cand in cand si cazul celalalt. Sotia e iertatoare, il primeste si data viitoare …

Stiu ca de ceva vreme lipseste culoarea din fotografiile postate aici, asta nu din incercarea de a da un extra de valoare unui anumit cadru, ci pur si simplu pentru ca asa au fost gandite si procesate inca din inaintea apasarii pe declansator. Asta e adevarata prelucrare