Un oras gri
Am auzit fraza asta ieri, cand ne plimbam prin oras si nu am bagat de seama initial, dar acasa, prelucrand unele cadre, mi-am amintit si mi-am dat seama ca e intr-adevar asa. Peste tot pe unde mergi dar doar de blocuri mari si in marea lor majoritate urate de te ia groaza cand te gandesti cate familii locuiesc acolo, dai de strazi lungi pline de masini inghesuite una intr-alta caci nu mai e destul loc pentru toate, si dai de oameni reci si impasibili care daca stai sa te uiti la ei te demoralizeaza complet. Pe de alta parte, daca reusesti sa faci abstractie de blocurile vechi, de miile de masini, de indiferenta unora, si reusesti sa te concentrezi pe partile bune care oricat de sceptici am fi, exista si ele destule, atunci reusesti sa vezi orasul in culori si sa te simti bine despre locul unde traiesti. Bine, vorbin din prisma unui fotograf, e mult mai usor de realizat. Sa sectionezi din realitate si sa expui pe hartie … poti gasi culorile chiar si acolo unde te astepti cel mai putin. Desigur, nu intotdeauna cautam culori …
« Friday look | Hold on to the green »
7 Comments »
RSS feed for comments on this post. TrackBack URI
Dragut cadrul, interesant ce a iesit.
Orasul….mie-mi iese colorat intotdeauna. Optimismul asta
Eh, cu ochii vad color, pe cr2-uri mai iese si cate un alb/negru
nice
gri dar este al nostru! orasul nu enescu
frumos capturat!
Mie imi da impresia de “Micul Paris”… Place!:)
“poti gasi culorile chiar si acolo unde te astepti cel mai putin” .. si poti gasi mai multe nuante de gri .. alea deschise spre alb sa semnifice partile bune “care oricat de sceptici am fi, exista si ele destule” , iar alea inchise spre negru sa reprezinte toate lucrurile care ne sunt urate si nu ne plac …
… e frumos griul
bai…e prea gri
)