Cerul de pe apa
E uimitor cateodata cum poti transforma prin fotografie un peisaj in cu totul altceva. Asta e de fapt esenta care sta la baza oricarui fotograf artistic … abilitatea de a lua o bucata de realitate si de a o transforma in ceva 100% propriu, asa cum se formeaza imaginea pe creierul sau. Abilitatea de a transforma ordinarul in extraordinar. Acel extraordinar il caut si eu …
« Simfonia macilor | Fara destinatie »
9 Comments »
RSS feed for comments on this post. TrackBack URI
Este greu ca un om sa stea nemiscat ceva timp. Ultima puteai sa o faci din 2 si sa iasa cum vrei tu.
Superbe. Mie imi place si ultima cu omul miscat. Ai folosit filtre ND? Cate?
ultima a iesit exact cum am vrut eu
nu am folosit nd-uri … doar lumina de dupa apus.
Excelente! Mi-ai luat-o inainte
)
Mersi
Eu vreau sa ma transform in “extraordinar”…Parca pluteste ceata pe pamant in foto
… asa imi imaginez 
Toti cautam “extraordinarul” numai ca putini au capacitatea de a-l percepe si, si mai putini au putinta de al reda. Foarte frumoase cadrele
referitor la ultima fotografie…
Nu vad corelatia dintre (Aperture: f 22 – Shutter: 241/1 sec ) si fotografia…
Cat de mult ai lucrat la ea?
Z
f22, 241 sec expusa … cat am lucrat ? atat cat am trecut-o in b/w.