Singuri pe plaja
Singuri, un model si un fotograf, o fata si un baiat, o iubita si un iubit. Toata plaja ne aparatinea, doar valurile ca si coloana sonora ne incantau auzul, doar soarele si marea ca si coloana vizuala (daca exista asa ceva) ne incantau privirea. E un sentiment unic sa te simti la mare intr-o oarecare salbaticie, nu-ti mai vine sa pleci … si totusi trebuie, pentru ca daca ai ramane te-ai obisnui si si-ar pierde farmecul. Oricum ar fi, va recomand tuturor, daca aveti cat de putin timp liber, sa dati o fuga pana la mare, sa cautati o plaja uitata de lume si sa petreceti putin timp in acel loc. Daca aveti si o persoana draga cu care sa faceti asta atunci ar fi cu adevarat perfect. Dar duceti-va acum, pana nu vine sezonul si plajele o sa fie invadate de turisti.
Deci si prin urmare, un weekend perfect, putin regret ca s-a terminat atat de repede insa certitudinea ca va urma altul la fel. Abia astept





« Asteptand in Budapesta   |   Forme goale »


