Priviri de Ratb
Transportul in comun … locul unde vezi mii de priviri pierdute, goale, ale unor persoane care pentru cele cateva (zeci de) minute intra intr-o stare de transa totala, departandu-se de realitate. Sunt minute bune care trec precum orele si din care te mai trezesc doar zgomotul usilor in statie. Am vazut cele mai triste priviri pe astfel de mijloace de transport … ma atrag intr-un mod ciudat. Incerc sa nu ma uit, sa privesc pe geam, insa intr-un fel sau altul tot la ei ajung sa ma uit. Astept ziua in care uitandu-ma in jur sa nu pot vedea altceva decat un volan si un schimbator de viteze … e aproape.
Tweet
« Somewhere around sirnea – final | Culori in miscare »
6 Comments »
RSS feed for comments on this post. TrackBack URI
Saracele, le-ai speriat cand ai scos aparatul
Mai mult evita sa se uite in obiectiv decat sunt triste… sau asa mi se pare mie.
Oricum, in general asa e, toata lumea e pierduta in ganduri cand intra in autobuz. Se observa asta cel mai bine in metrou de fapt. Poti sa te uiti la lume in voie, ca toti sunt cu privirea in pamant.
ma stiau de mult cu aparatul in mana, dar momentul declansarii a fost surpriza
. mersi de comentariu!
“Ne uitam urat si nimeni nu zambeste, nevastata-i de vina ca ala micu creste
Un bou iti taie fata e 7 dimineata orasul se trezeste da nimeni nu zambeste”
Poza asta nu exemplifica ce ai zis tu. Se uita toate in aceeasi directie (putin probabil conform statisticilor facute pe linia aia de autobuz). Astept o poza care sa fie mai la subiect.
—
93.56% din statistici sunt gresite.
Mai degraba resemnate decat speriate…
In partea stanga sus scrie pe geam “siguranta”. Nu stiu daca intentionat ai prins cuvantu acela, oricum de multe ai parte in autobus, numa de siguranta nu. Faine fete in RATB-u vost…
neintentionat… dar da bine
. mai lipsesc doua litere din cuvant … n-au intrat in cadru… “ne”